Ritmul respirației afectează memoria și anxietatea

Respirația nu are doar rolul de a întreține aportul de oxigen necesar vieții; recent cercetătorii au descoperit că este legată de funcționarea creierului și comportament.

Oamenii de știință de la Northwestern Medicine au descoperit pentru prima dată că ritmul respirației este sursa activității electrice a creierului uman, că îmbunătățește judecățile emoționale și calitatea memoriei.

Aceste efecte asupra comportamentului depind în mod critic de modul în care alegem să efectuăm respirația, pe nas sau pe gură.

În cadrul studiului, indivizii au fost capabili să identifice o figură înspăimântătoare mult mai repede dacă trăgeau aerul în piept, decât dacă ar fi expirat. Indivizii, de asemenea, au fost mult mai probabil să-și amintească un obiect în cazul în care l-au întâlnit pe respirație inhalată decât pe cea expirată. Efectul a dispărut dacă respirația a fost efectuată pe gură.

„Una dintre cele mai importante descoperiri în acest studiu este faptul că există o diferență dramatică în activitatea creierului în amigdala și cea din hipocamp în timpul inhalării, comparativ cu expirația”, a declarat autorul principal Christina Zelano, profesor asistent de neurologie de la Universitatea Northwestern Feinberg School of Medicine. „Când respirăm, am descoperit, că de fapt stimulăm neuronii din cortexul olfactiv, amigdală și hipocamp, aflați peste tot în sistemul limbic”.

Studiul a fost publicat pe 6 decembrie, în Journal of Neuroscience.

Autorul principal este Jay Gottfried, profesor de neurologie la Feinberg.

Amigdala este puternic legată de prelucrarea emoțională, în special, emoțiile legate de frică. Așa că oamenii de știință au cerut unui număr aproximativ de 60 de subiecți să ia decizii rapide cu privire la expresiile emoționale vizionate pe rând în mediul de laborator în timp ce le-a înregistrat respirația. În urma vizualizării imaginilor cu chipuri care prezintă expresii ale fricii, sau de surpriză, subiecții au trebuit să indice, cât de repede au putut, ce emoție exprima fiecare față.

Când fețele au fost proiectate în timpul inhalării, subiecții au recunoscut că au resimțit teama mult mai repede decât atunci când s-au întâlnit cu acestea în timpul expirației. Acest lucru nu a fost valabil și pentru fețele care au exprimat surpriză. Aceste efecte s-au diminuat atunci când subiecții au efectuat aceeași sarcină în timp ce respirau folosind gura. Astfel, efectul a fost specific la stimuli de anxietate numai în timpul respirației nazale.

Într-un experiment efectuat cu scopul de a evalua funcția memoriei – legată de hipocampus – acelorași subiecți le-au fost prezentate imagini ale obiectelor de pe un ecran de calculator pe care au fost rugați să le memoreze. Mai târziu, ei au fost rugați să-și amintească acele obiecte. Cercetătorii au descoperit că amintirile au fost mai exacte dacă s-au confruntat cu imaginile în timpul inhalării.

Constatările implică faptul că respirația rapidă poate conferi un avantaj atunci când cineva se află într-o situație periculoasă, a spus Zelano.
„Dacă sunteți într-o stare de panică, ritmul de respirație devine mai rapid”, a spus Zelano. „Ca rezultat veți petrece proporțional mai mult timp inhalând decât atunci când sunteți într-o stare de calm. Astfel, răspunsul înnăscut al organismului nostru, acela de a se teme când respirația este mai rapidă ar putea avea un impact pozitiv asupra funcției cerebrale și ca rezultat vor scădea timpii de răspuns mai rapid la stimuli periculoși din mediul înconjurător”.

O altă perspectivă potențială a cercetării este dată de influența mecanismelor de bază ale meditației sau respirației concentrate. „Când inhalați, vă aflați pe cale să sincronizați oscilațiile creierului în întreaga rețea limbică”, a remarcat Zelano.