Teoria Zang-Fu explică funcția fiziologică, modificările patologice, precum și relațiile reciproce ale fiecărui organ din corpul uman. În medicina chineză organele Zang și Fu nu sunt pur și simplu elemente anatomice, ci reprezintă, mai important, generalizarea fiziologiei și patologiei anumitor sisteme ale corpului uman.
Complexul Zang și Fu este format din cinci organe Zang și șase organe Fu. Cele cinci organe Zang sunt inima (inclusiv pericardul), plămânul, splina, ficatul și rinichii. Cele șase organe Fu sunt vezica biliară, stomacul, intestinul gros, intestinul subțire, vezica urinară și Sanjiao (trei zone ale cavității corpului, numite și Triplu Încălzitor).
Zang și Fu sunt clasificate în funcție de diferitele caracteristici ale funcțiilor acestora. Cele cinci organe Zang, au rol principal în producerea și înmagazinarea esenței: qi, sânge, și fluidelor din corp. Cele șase organe Fu au rol de adăpostire și digerare a alimentelor, absorbția substanțelor nutritive, transmiterea și excretarea deșeurilor. După cum spune Suwen: „Cele cinci organe Zang stochează qi-ul esențial și regularizează fluxul acestuia. Cele șase organe Fu transformă și transportă substanțele fără să le depoziteze și pentru acest motiv, ele pot fi supra-încărcate, dar nu pot fi umplute la întreaga capacitate”.
Inima este „casa spiritului”, fiind considerată ca factor ce influențează activitatea mentală și gândirea conștientă. Dacă funcţionarea sa este perturbată, apar tulburări mentale. Inima are o relație externă (biao) și internă (li) cu intestinul subțire, de aceea aceste două organe sunt considerate pereche.
În cazul unei deficienţe a energiei Yang de la nivelul inimii, apar palpitaţii, stări de frică, amnezie, toate acestea fiind consecinţele unei disfuncţii la nivelului cortexului cerebral, adică în sistemul nervos central.
Dacă este vorba de un deficit al energiei Yin a inimii, simptomele vor fi de transpiraţii nocturne şi insomnie, ceea ce corespunde unei tulburări a sistemului nervos vegetativ.
==========================
Curs Săptămânal
Qi Gong și Meditație
în fiecare joi, 18:00
==========================
Transpiraţia este fluidul asociat, de asemenea, inimii. Ori de câte ori individul are mentalul încordat, pe lângă palpitaţiile şi accelerarea pulsului apare şi o transpiraţie excesivă. De multe ori, înainte de moarte, corpul este scăldat în sudoare, ceea ce reprezintă epuizarea energiei Yang a inimii.
Faţa omului este oglinda inimii. Ea reprezintă manifestarea către exterior a acestui organ. În mod normal, pielea feței trebuie să fie trandafirie sau rumenă. Dacă există un deficit al sîngelui, apărut printr-o tulburare energetică a inimii, ea devine palidă, iar în caz de atac de cord este ternă şi vânătă.
Inima se deschide la nivelul limbii. Medicina chineză consideră limba „fereastra inimii”. Culoarea şi aspectul general al limbii reflectă starea acestui organ. O limbă palidă corespunde insuficienţei cardiace; când aceasta este purpurie, atunci focul inimii este excesiv.
În medicina chineză, inima este corelată cu intestinul subţire, ele fiind organe pereche. Intestinul subţire primeşte hrană de la stomac. El continuă procesul digestiei şi prin intermediul său se realizează absorbţia. Elementele nutritive sunt trimise către splină, iar reziduurile sunt conduse spre intestinul gros şi rinichi.
Partea interioară a cuplului inimă-intestin subţire este reprezentată de cord, în timp ce intestinul subţire este partea exterioară. Dacă energia yang a intestinului subţire este în exces şi focul la nivelul acestuia creşte, atunci limba devine roşie şi apar ulceraţii ale mucoasei bucale. În cazul cînd focul inimii devine excesiv, urina este puţină şi foarte concentrată.
Sursa: CulturalChina
***
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Rinichii și vezica urinară
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Splina și Stomacul
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Ficatul
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Inima
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Plămânii și Intestinul Gros
Medicină chineză: Teoria organelor Zang-Fu – Pericardul și Meridianul „Trei focare”