Purtăm cu noi, pe parcursul întregii vieți, o masă amorfă de materie cenușie, care cântărește aproximativ 2 kilograme și care controlează fiecare lucru pe care îl vom face vreodată. Începând cu faptul că ne permite să gândim, să învățăm, să creăm și să simțim emoții până la controlul fiecărei clipiri și respirații, creierul nostru reprezintă un centru de comandă extraordinar. Este o structură atât de uimitoare încât a determinat odată un om de știință celebru să o numească „cel mai complex lucru pe care le-am descoperit până acum în universul nostru.”
Creierul este mai rapid și mai puternic decât un supercomputer
O pisicuță se află pe masa din bucătărie. E pe cale să pășească pe o sobă fierbinte. Ai doar câteva secunde pentru a acționa. Accesând semnalele care vin dinspre ochi, creierul calculează rapid când, unde și la ce viteză va trebui să acționezi pentru a o intercepta. Apoi, mușchii primesc ordinul de a face acest lucru. Timingul este perfect și pisica e în siguranță. Nici măcar cel mai performant computer existent la ora actuală nu se poate apropia de capacitatea minunată a creierului omenesc de a descărca, procesa și de a reacționa la potopul de informații provenite de la ochi, urechi și alte organe senzoriale.
Creierul generează suficientă electricitate pentru a alimenta un bec.
Creierul conține aproximativ 100 de miliarde de celule microscopice numite neuroni – atât de mulți că ar dura mai mult de 3000 de ani pentru a le număra. Ori de câte ori ai visat, gândit, crezut, văzut, sau mișcat, s-a întâmplat astfel pentru că semnalele electrice chimice fac curse între acești neuroni de-a lungul a miliarde de autostrăzi, mici, neuronale. Poate părea greu de crezut dar activitatea din creierul nostru nu se oprește niciodată. Mesaje nenumărate roiesc în interiorul acestuia în fiecare secundă, exact ca în interiorul unei mașini de pinball supraalimentată. Neuronii creează și trimit mai multe mesaje decât toate telefoanele din întreaga lume. Și, în timp ce un singur neuron generează doar o cantitate mică de energie electrică, toți neuronii laolaltă pot genera suficientă electricitate cât este necesară pentru a alimenta un bec de slabă putere.
Neuronii trimit informații către creier cu o viteză mai mare de 150 de mile (241 kilometri) pe oră.
O albină aterizează pe piciorul tău gol. Neuronii senzoriali aflați în piele transmit aceste informații către măduva spinării și creier, la o viteză de peste 150 de mile (241 kilometri) pe oră. Creierul folosește apoi neuroni motorii pentru a transmite mesajul înapoi prin măduva spinării la picior pentru ca noi să putem scutura albina repede. Neuronii motori pot transmite aceste informații cu o viteză mai mare de 200 de mile (322 kilometri) pe oră.
Când înveți, îți modifici structura creierului.
Mersul pe bicicletă pare imposibil la prima încercare. Dar curând poți ajunge maestru. Cum? Pe măsură ce practici, creierul trimite mesaje în mod repetat despre „mersul cu bicicleta”, de-a lungul anumitor căi neuronale, formând, astfel, noi conexiuni. De fapt, structura creierului se schimbă de fiecare dată când învățăm, sau ori de câte ori avem o idee nouă, o amintire sau un gând.
Exercițiile fizice te ajută să fii mai inteligent.
Este bine cunoscut faptul că orice exercițiu care face inima să bată mai repede, cum ar fi alergatul sau jocurile de echipă, ca baschetul, sunt foarte sănătoase pentru corpul tău și te pot ajuta să îți îmbunătățești starea de spirit. Pe lângă aceste beneficii, oamenii de știință au aflat recent că, pentru o perioadă de timp după ce ați exersat, corpul produce o substanță chimică care face creierul mai receptiv la învățare. Deci, dacă te-ai blocat încercând să rezolvi o problemă, după ce exersezi fizic poți încerca să reiei din nou rezolvarea acesteia. S-ar putea să descoperi că reușești să o rezolvi cu ușurință.
Sursa National Geographic
