Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu – 辟谷)? (I)

Fragment din Cartea Albastră de la Jinhua, de B. K. Wee

Bi Guan are sensul literal de „a închide ușa problemelor lumești”. Este un exercițiu ce are ca scop precis obținerea unor rezultate specifice în alchimia internă. Expresia a fost menționată pentru prima dată într-un document în timpul dinastiei Jing.

Practicanții daoiști participă, astfel, la exerciții de asceză minore și majore. Asceza constă în primul rând în izolarea fizică și senzorială a practicantului, în încercarea acestuia de reducere la minim a factorilor externi de mediu cu care ar putea interacționa. (N.ed.) Izolările sau ascezele majore sunt organizate, de obicei, în munți, în timp ce practicile minore au loc în templele daoiste.

Nu este întotdeauna necesar ca sesiunile ascetice să se realizeze prin izolarea totală a practicantului, prin așa-numita „sihăstrire”. În daoism este suficient ca un grup de practicanți să se adune, să mențină tăcerea și să exploreze efectele reciproce. Contactul cu lumea externă și alte ființe umane este, totuși limitat și restricționat la membrii grupului de practică. În timpul sesiunilor de practică contactul se menține, astfel, doar cu ceilalți practicanți. Din acest punct de vedere există sesiuni de asceză în grup, individuale și sesiuni de izolare totală.

Pentru o astfel de practică este necesar ca adepții să respecte câteva condiții. Una dintre acestea implică stăpânirea capacității de a schimba liber și de a transforma următoarele trei tipuri de energie:

• Energia Cosmică (宇宙能量);
• Energia Reîncarnării (转世能量);
• Energia Existențială (本体能量).

Mai exact, practicanții trebuie să stăpânească procesul de transformare a Jing-ului (精) în Qi (气), a Qi-ului în Shen (神) și, în final, recircularea Shen-ului în Qi și a Qi-ului înapoi în Jing. Dacă circuitul nu se realizează, atunci întregul proces nu poate fi considerat o sesiune ascetică de practică în adevăratul sens al cuvântului. Mai mult, există categorii speciale de practică ascetică pentru transformarea și dezvoltarea Shen-ului (辟神谷), Qi-ului (辟气谷) sau Jing-ului (辟精谷).

Daoiștii cred că ascezele trebuie să urmeze anumite principii și să respecte anumite reguli și metode, astfel încât practicantul să aibă succes. Practicanții trebuie să atingă un anumit nivel de merit, virtute și înțelepciune înainte de a se califica să participe la astfel de practici. Aceste condiții se impun deoarece acțiunile lor vor avea un impact benefic asupra tuturor ființelor conștiente. Persoanele obișnuite se califică doar pentru practicarea auto-reflecției și pocăinței (悔过).

Dacă un practicant are un dezechilibru la nivelul ficatului, atunci, chiar dacă postește, trebuie să consume alimente care hrănesc ficatul. Practicanții cu probleme de inimă sun instruiți să execute la copac tehnici specifice, cum ar fi „o singură mișcare” (单劈掌). Celor ce au probleme cu stomacul și ficatul le este recomandat să practice la copac „Împingerea dublă a meridianului” (双推脉).

Sesiunile de asceză pot fi clasificate și astfel:

• auto-impuse
• impuse de maestru
• pentru progres în practică

În cazul practicii impuse de maestru, adepții trebuie să se supună tuturor regulilor și regulamentelor cerute de acesta și să participe la toate activitățile din templu. Locul ales pentru izolare va avea o fotografie a maestrului sau se impune ca acesta să fie prezent fizic. Practicanții trebuie să păstreze tăcerea atât în interior cât și în exterior. În general, se citesc texte și scripturi clasice, iar după încheierea sesiunii practicanții trebuie să scrie 3 întrebări pe o hârtie pe care o vor depune într-o cutie. Maestrul va extrage la întâmplare unul dintre bilete și va răspunde la întrebarea de pe bucata de hârtie. Dacă un practicant pune o întrebare la care s-a răspuns deja, atunci se va aplică o măsură disciplinară (de exemplu, să îngenuncheze o perioadă de timp).

Dacă se consumă hrană, activitatea se va desfășura într-un loc special amenajat pentru această activitate. De obicei, practicanților li se cere să se pregătească pentru postul daoist prin consumul exclusiv de fructe (fără cereale) timp de 7, 8 sau 10 zile înainte de practica propriu-zisă. Această formă de pregătire are propriile reguli, scopuri și metode.

Daoiștii cred că una dintre cele mai grave manifestări ale lipsei de respect filial (不孝) este incapacitatea cuiva de a-și aminti figura și vocea părinților după ce aceștia au decedat. (Vezi meditația „învață de la părinți”– N.ed.) Atunci când își aniversează ziua, copilul ar trebui să respecte anumite reguli, să postească și să își reamintească părinții (忆母听父). Această practică se realizează, de asemenea, în Ajunul Anului Nou Chinezesc. În China, sărbătorirea zilei de naștere se face doar la vârsta de 70 de ani. Dacă o persoană atinge vârsta de 80 de ani se consideră că a atins longevitatea.

Scopul călătoriilor (云游) către diverse locuri sacre din natură este de a dobândi mai multă înțelepciune (vezi meditația „învață de la natură”). Aceasta presupune alegerea momentului, locului și anturajului potrivit, precum și identificarea unui anumit punct energetic. Punctul energetic potrivit diferă de la persoană la persoană și ar trebui ca aceasta să își asculte inima și să experimenteze direct aceste lucruri.

Postul (Bi Gu) daoist este o parte importantă a practicii generale și se poate face înainte sau după Anul Nou Chinezesc, similar cu hibernarea de iarnă a animalelor, însă nu este ușor de realizat.

Citește și: Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu – 辟谷)? (II)

Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu – 辟谷)? (III)

Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu – 辟谷)? (IV)

Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu 辟谷)? (V)

Ce este și cum se realizează asceza și postul daoist (Bi Gu 辟谷)? (VI)