Renumita serie de romane al lui George R. R. Martin, „Cântecul de gheață și foc” și varianta adaptată pentru televiziune, intitulată Urzeala Tronurilor au devenit notorii pentru intrigile lor politice complexe, personajele memorabile, și schimbările de complot cu adevărat imprevizibile.
Martin nu a făcut vreun secret din faptul că a împrumutat scenariului său diferite aspecte aparținând culturii și istoriei europene. Dar ceea ce ar putea surprinde pe mulți este faptul că numeroasele elemente ale seriei au de fapt corespondențe în istoria Chinei. Și, în cele mai multe cazuri, versiunile reale ale faptelor sunt mai șocante, brutale, și sângeroase decât orice ar fi încercat Martin să pună între paginile sale.
Iată zece elemente din istoria chineză pe care Urzeala Tronurilor le-a folosit pentru crearea unui scenariu cât mai plauzibil:
10. Zidul
Cu 700 de picioare înălțime și 300 de mile lungime, Zidul este o barieră uriașă de gheață care separa cele Șapte Regate de popoarele și creaturile care trăiesc în Nordul înghețat.
Omologul chinez: Marele Zid Chinezesc
Martin a declarat că s-a inspirat în crearea acelei bariere de netrecut din povestea Zidului lui Hadrian, un zid de 118 km lungime construit la granița nordică a provinciei romane Britannia. Totuși, dimensiunile sale impresionante aduc, mai degrabă, aminte de Marele Zid Chinezesc.
9. Războiul Targaryen de cucerire
Unul dintre momentele definitorii din istoria Westeros-ului a fost cucerirea acestuia în ciuda lui Aegon Cuceritorul și soțiilor-surori Visenya și Rhaenys. Înarmați cu trei dragoni, Casa Targaryen a reușit să cucerească și să unească șase din cele șapte regate sub conducerea proprie.
Omologul chinez: Cucerirea Chinei de către dinastia Qin
În timpul dinastiei Zhou (1045-221 î.Hr.), stăpânirea centralizată a statului Zhou s-a deteriorat de-a lungul secolelor, până la punctul în care China a fost împărțită în șapte state mai mici, care plăteau toate tribut către Zhou în timp ce conducătorii lor erau blocați într-un război aproape constant pentru supremație. Situația a durat până când unul dintre statele cunoscute sub numele de Qin a reușit să cucerească toate cele șase state vecine.
8. Războiul constant dintre orașele libere ale Essos
Cele nouă orașe libere sunt hub-uri centrale ale puterii geopolitice pe Essos, continentul aflat la est de Westeros. Cu toate acestea, ele împărtășesc multe similitudini, fiecare dezvoltând, în același timp, propriile practici culturale și identități. Ca atare, acestea au fost blocate într-un război aproape constant unul cu celălalt.
Omologul chinez: Multiplele perioade de instabilitate
Dacă asociem distrugerea modelului dinastic cu Apocalipsa Valyriei și cu apariția ulterioară a împărățiilor asociate, această poveste ar putea fi ușor asimilată ideii orașelor libere din Essos. Un exemplu notabil al acestei dinamici îl reprezintă perioada Statelor Combatante (476-221 î.Hr.).
7. Răscoala Militanților Credincioși
Izbucnită după mulți ani lungi de abuz regal, răscoala Credinței celor Șapte s-a întors împotriva Tronului de Fier, ceea ce a dus o perioadă cataclismică de neliniște cunoscută sub numele de revolta Militanților Credincioși.
Omologul chinez: Răscoalele Societăților Secrete Daoiste
În timpul dinastiei Han (206 î.Hr. – 220 CE) societățile secrete Daoiste au stârnit răscoale țărănești în perioade de instabilitate politică. Două dintre cele mai proeminente au fost Sprâncenele Roșii și Turbanele Galbene. Turbanele Galbene au fost un grup de vindecători prin credință care în 184 CE au reușit să se agite popoarele Chinei atât de mult încât, în timp, dinastiei Han i-a fost în cele din urmă imposibil să-și recapete controlul asupra imperiului, fiind, astfel, sortită să se prăbușească în câteva decenii în fața armatelor de generali care au folosit forțele pentru apune bazele Celor Trei Regate.
Sursa: TopTenz
